Spune-mi ce a mai ramas din suflet si la ce pret

Am pornit la drum odata cu lumina
Un copil cu scantei in ochi care nu stia ce-nseamna vina
Cautand iubirea si stima...
Si cum nu stiam sa lovesc viata,
M-a lovit ea prima!
Si-am aflat ca nu e prea rau sa fi om,
Sa fi prea om e crima!
Si uite asa am strans NEGRU in esenta mea
Pentru ca ceilalti nu dadeau doi bani pe decenta.
Si atunci mi-am spus:
Nu e loc de nimic sfant pe lume!
Ne pierdem printre ace, fumuri si glume
facute pe seama celor slabi...
Ne nastem incercand sa ne vindecam,
Dar devenim mai bolnavi.

Vezi tu, viata e o strada slab luminata
Plina de gropi, plina de blocuri gata sa cada
Ghici peste cine...?
Plina de focuri gata sa arda
pe oricine...
Plina de ochi gata sa vada orice slabiciune
Plina de prosti care inca asteapta
raspunsul la o rugaciune...
Cat despre mine... nimic!
Din tot ce ma misca... nu ma mai misca.
Doar ura ma pisca.
Si azi voi raspandi
acelasi praf, doar in alt fum.
Si nici eu nu mai sunt
...aceeasi...
Si nici nu mai stiu cine sunt...
Renunt! ...si tu renunta!
Imi rup hainele si umblu desculta.
Cu fiecare noua speranta,
Daca as putea sa realizez ceva,
Idei din dealurile verzi unde au copilarit parintii mei.
Nu vad de ceata, simt ploi acide
Si primesc multe lovituri rapide
ce imi zdruncina sufletul.
Si veti uita ca m-ati vazut vreodata razand (HA!)
Inocenta moare...
Si-atunci de ce s-o mai cer?
speranta acum doare...
Si-atunci de ce sa mai sper?
Ura e o floare
Am ajuns s-o culeg,
Caci fac din ea vinul cu care
traiesc in Paradis...
Iar atunci cand iubesc,
De fapt visez ca traiesc un vis (Fuck!)
Si nu stiu cate rani pot sa mai suport,
Dar le vreau pe toate.
Ma afirm prin fapte!
Fiori reci imi lasa taieturi pe spate,
Pacea e departe...
Si faptul ca ne ascundem,
esenta ne desparte!
Lasati demonii sa iasa afara,
Caci oricum stiu ca mana ce ma mangaie
E de fapt o ghiara!







FP