11.12.2008

Interviu

La Structuri Sociale ale Comunicarii, capitolul istorie orala, am avut ca tema de proiect realizarea unui interviu cu o persoana invarsta, foarte invarsta, care sa aiba ce povesti.
E plina lumea de mosi si babe, majoritatea aroganti sau senili. Asa ca... m-am gandit ca daca tot e sa stau de vorba cu o persoana invarsta, macar sa aflu ceva interesant. Am luat o lama in mana si m-am dus la el.



Stiu ca ai vazut multe, dar povesteste-mi ceva din cele traite de tine.

Iti povestesc ceva de prin Roma. Imparatii romani si-au pus bazele in demnitate, iar scopul lor era sa cucereasca, insa cu dreptatea de partea lor. Ma plictiseau ingrozitor, asa ca i-am luat pe rand... de la Caligula, la Nero, iar la sfarsit l-am facut pe nebun sa distruga imperiul. Erau slabi nemernicii. De Caligula mi-a placut cel mai mult, era un mielusel, dar la un moment se indragostise. De data aceasta nu mai era ca inainte ca se insura si-si omora nevesta dupa buna lui, sau a mea, voie. De data asta si-a bagat unul mic penele. N-am putut face nimic cu el multa vreme, pana cand s-a imbatat rau intr-o noapte. Atat mi-a trebuit. A ajuns acasa si a lovit-o pe preaiubita exact in pantece unde un copilas astepta sa se faca mare. Am omorat-o, pardon, a omorat-o in seara aceea. Dupa un timp... il mustra constiinta si voia sa o aduca inapoi. A innebunit. A inceput sa caute prin tot imperiu una care sa-i semene. Si l-am lasat... a gasit, doar ca nu era una, era unul. Hi, hi, hi. Era un sclav. L-a luat la palat, la aranjat, l-a imbracat in hainele ei. Imagineaza-ti ca-l si f*tea (eu am cenzurat, nu el). Era show pentru mine in fiecare seara. Pana amaratu ala nu a mai suportat si si-a luat viata. Cand m-am intalnit cu el in iad, l-am intrebat de ce s-a sinucis, tot la suferinta avea sa ajunga. Mi-a raspuns ca nu exista un chin mai mare decat viata. Of, nu stia ca si imparatul avea sa moara. Hihihi, sa vezi cand s-au intalnit in iad.

Asta faci de cand te stii? Te distrezi chinuind oamenii?

Nu pot sa o numesc chiar distractie, eu din asta traiesc. Cum e McDonalds-ul pentru tine, asa sunt chestiile astea pentru mine. Hai, hai, nu te lauda ca mananci sanatos, ca eu stiu unde te trimit in fiecare zi, graso.

Nici tu nu arati foarte bine. Credeam ca esti rosu... asa-ti mergea vestea pe sus. De ce esti verde?

(ofteaza lung) Am impresia ca sunt pe moarte.

Pe moarte? Dar tu esti nemuritor!

Nemuritor? Cine a spus asta? E doar un zvon, cu o explicatie logica, totusi. Am trait atat pentru ca ma hraneam de pe sufletele celor pe care-i manipulam.

Si... de ce esti pe moarte?

Pentru ca nu mai am suflete de pe care sa ma hranesc!

Vrei sa spui ca s-a pocait populatia? Mie mi se pare mai rea lumea.

Stii tu, fata dracului, mie imi vin doar cei pe care reusesc eu sa-i induc in rau si prostie, e ca in vanzari... primesti comision. Acum, in secolul asta, se intampla ceva ce nu-mi pot explica. Jigodiile se nasc gata rai. Cresc mari si se trag singuri pe sfoara. Sa-mi bag copitele, nu eu ii pun sa se omoare intre ei. Va trebui sa-mi dau demisia si-l las pe Hitler sa se ocupe de administratia iadului - ii place treaba asta cu arsul. Ma duc sa ma uit la Caligula cum isi iubeste sclavul, poate ma simt mai bine.

Eu ma duc sa-mi public interviul. Dar... cum ma intorc inapoi?
Eh... nu te mai intorci. Ai savarsit un pacat, tembelo. Te-ai sinucis. Deaia esti aici.

Dar trebuie sa ma intorc....
Pui la bataie sufletul? Traiesc o luna de pe tine.


....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Ce pot sa zic? Sunt aici si voi ati citit.

Powered By Blogger

Concluzie

Adevarul care nu distruge creatura, nu e adevar.