Notite...

N-am trait asa mult... poate mai intens ca unii, poate mai putin ca altii, dar cat am trait am invatat.
Am invatat ca Pamantul e un loc extraordinar, doar ca oamenii-l "imput". Am invatat ca adevarul e doar o metoda extrema, in rest e doar minciuna. Am vazut cum rautatea se rasplateste si bunatatea se pedepseste. Am observat ca, un om, cu cat e mai parsiv, mai diabolic, mai mincinos si mai prefacut, cu atat mai sus urca.
Am deschis ochii... lumea nu e plina de speranta, nimeni nu mai spera. Exista credinta prin unele locuri. Ha! credinta cica! Ei cu Dumnezeul lor... ei sunt cei "buni", cei carora li se vor rasplati posturile, slujbele si mataniile, dar nici ei nu mai spera.
In Lume a fost deschisa cutia Pandorei, iar Speranta fiind atat de firava a fost ratacita.
Unii spun ca Lumea este exact asa cum trebuie sa fie, dar daca nu e? Unde este Dumnezeul vostru acum? ...sau chiar asa trebuie sa fie? Atunci de ce spuneti ca El e bun? Sustineti ca va rasplateste suferinta si sacrificiul. Cand? Dupa moarte? Toti mor, si buni si rai. Cine poate povesti ce se intampla cu ei?
Intreaba-ma daca eu cred cred in Dumnezeu. Iti voi raspunde ca da. Am invatat... am invatat sa cred in El, doar ca eu Il numesc altfel. Eu Il numesc copac sau piatra, Il numesc floare sau nor, chiar si o foaie de hartie, un fir de iarba, un caine, lumina soarelui, un om care trece pe langa mine, un zambet, o voce, o lacrima, muzica... chiar si tu! Da, tu, cel care citesti, cel care ma auzi, si tu faci parte din Dumnezeul meu, cum face totul. In asta am invatat sa cred pentru ca toate sunt reale, din toate am invatat, toate m-au ajutat si m-au padepsit, pentru ele traiesc.
Trist, dar am invatat sa nu mai sper, sa nu mai astept, doar sa traiesc.
Am invatat sa iubesc si sa urasc, sa inteleg si sa neg, sa mint si sa mint, dar sa spun adevarul. Insa sentimentul e unul singur si le cuprinde pe toate... a iubi. E verbul care-l umbreste pe "a fi".
Traiesc, invat si iubesc. N-am nevoie de nimic mai mult, doar un lucru imi lipseste: moartea. De ce? De curiozitate. Vreau sa vad ce se ascunde dincolo de ea, caci aici am obosit. Vreau sa-mi conving convingerile. Voi invata si dupa moarte, pentru ca asta fac... invat.